Mesajul de pace al lui Metin Cerchez in Parlamentul Romaniei

Domnul Metin Cerchez: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Reprezint Uniunea Democrată Turcă din România şi sunt nevoit să iau cuvântul, pentru că, aşa cum a spus domnul Pambuccian, dumnealui a luat cuvântul pentru că astăzi, a afirmat dânsul, se împlinesc nu ştiu câţi ani de la un aşa-zis genocid comis de către turci împotriva armenilor. Vreau să amintesc, în primul rând, că ne aflăm în Parlamentul României, suntem cetăţeni români, în primul rând, iar istoria altor ţări este scrisă de respectivii istorici, cetăţeni ai acelor ţări. Dacă ar exista probleme, cu adevărat, acestea ar fi de natură a fi rezolvate de către respectivele ţări. Atât Turcia cât şi Armenia sunt două ţări independente şi nu este, cred, cazul, ca noi, parlamentari români, să venim în faţa dumneavoastră şi să creăm un punct de tensiune, acum, în prag de aderare la Uniunea Europeană. De 10 ani, practic, de la acest microfon, în data de 24 aprilie se tot încearcă să se amintească de un aşa-zis genocid, comis de cetăţeni ai altor două ţări independente. Vreau, cu toată responsabilitatea, să atrag atenţia celor care au ceva de ascuns că nu e bine să implice România într-un joc de interese, care ar putea dăuna imaginii parlamentarilor români, în primul rând, şi, bineînţeles, ar strica imaginea României, repet, în prag de aderare la Uniunea Europeană. Vreau să vă spun, din punct de vedere subiectiv, culmea! familia Cerchez, pe care o reprezint, care a dat cunoscutul actor de comedie Hamdi, are prieteni foarte buni în rândul armenilor. Deci, nu există nici o duşmănie a turcilor şi armenilor în România! Dacă s-a greşit, era război, în orice război se greşeşte, istoricii au datoria de a scrie, dar vă rog frumos şi sper ca, de acum încolo, în Parlamentul României această problemă să fie închisă. Pentru că ce ar însemna ca, pe data de 10 mai, să fiu tras din nou de urechi că la Plevna turcii au pierdut? Vreau să vă aduc aminte că generalul Cerchez – eu mă numesc Cerchez – a fost cel care a luat steagul de la turci. Deci, eu sunt un simbol al turcilor şi românilor şi vreau să fiu un simbol şi al turcilor cu armenii. Vă mulţumesc. (Aplauze sporadice. Domnul Cerchez dă mâna şi se îmbrăţişeză cu domnul Pambuccian.)